
Vă prezentăm ALZHEIMEREBOOK
Dragostea aproapelui este la doar un clic distanță


Despre noi
Primii pași ai călătoriei noastre
Blogul Alzheimerebook a luat naștere pe 13 octombrie 2013 ca curator de știri, cu scopul de a promova conștientizarea bolii Alzheimer (AD) prin intermediul unei bune informații. Și, în plus, organizați evenimente precum Motocicletă a memoriei, cu Cavalerii săi ai Alzheimer într-o plimbare frumoasă cu motocicleta, ca o modalitate de a lupta împotriva fricii și a stigmatizării în jurul persoanelor care trăiesc cu boala Alzheimer și alte demențe.
Performanța noastră este marcată de prezența voluntarilor și a avut o mare repercusiune națională în 2019, odată cu campania Embrace Very Tight , care a culminat într - o piatră de hotar istorică cu crearea unui timbru comemorativ de către Correios do Brasil .
Tot în 2019, dragul voluntar Alzheimerebook: ZICO, a fost invitat să reprezinte Brazilia în calitate de ambasador al bolii Alzheimer . Rolul de ambasador a legat Brazilia de mișcarea globală ai cărei ambasadori sunt Regina Sofia, din Spania, și Regina Silvia, din Suedia. ZICO s-a alăturat Campaniei Alzheimer în 2016.
ZICO - Embaixador do Alzheimer no Brasil
Alzheimerebook combatendo estigmas
![]() | ![]() | ![]() |
---|---|---|
![]() |


Distribuie cartea Alzheimer
Alzheimerebook este, de asemenea, incluziune socială

Este o modalitate bună de a combate frica și stigmatizarea în jurul persoanelor care trăiesc cu Alzheimer și alte demențe.

intrebari obisnuite
Care este numărul aproximativ de persoane cu boala Alzheimer în Brazilia?
A Doença de Alzheimer é uma condição médica de evolução lenta e progressiva que compromete o funcionamento do cérebro, afetando principalmente a memória, o raciocínio, a linguagem, o comportamento e, em fases avançadas, a autonomia nas atividades do dia a dia. Ela se insere dentro de um grupo de condições conhecido como doenças neurodegenerativas.
O que é uma doença neurodegenerativa?
O termo neurodegenerativa é usado para descrever doenças que envolvem a degeneração gradual e irreversível de células do sistema nervoso, especialmente os neurônios, que são as células responsáveis pela transmissão de informações no cérebro. Isso significa que, ao longo do tempo, essas células perdem sua função e morrem, sem serem substituídas.
No caso do Alzheimer, essa perda neuronal está associada ao acúmulo anormal de duas proteínas: a beta-amiloide, que forma placas fora dos neurônios, e a tau, que se acumula dentro deles formando emaranhados. Esse processo interfere na comunicação entre as células cerebrais e leva à destruição progressiva das redes neurais.
Origem e descoberta da doença
A Doença de Alzheimer foi descrita pela primeira vez em 1906 pelo psiquiatra e neurologista alemão Alois Alzheimer. Ele apresentou o caso de Auguste Deter, uma mulher de 51 anos que apresentava perda severa de memória, desorientação e alterações comportamentais. Após a morte da paciente, Alzheimer examinou seu cérebro e identificou alterações patológicas hoje consideradas típicas da doença: placas senis (beta-amiloide) e emaranhados neurofibrilares (proteína tau).
A partir dessa descrição, a condição passou a ser reconhecida como uma forma específica de demência, especialmente à medida que estudos posteriores demonstraram que as mesmas alterações estavam presentes em outros casos com sintomas semelhantes.
Classificação da doença: CID e DSM
CID-11
(Classificação Internacional de Doenças, 11ª edição – OMS)
Na CID-11, a Doença de Alzheimer está classificada sob o código 8A20, dentro do grupo das doenças neurocognitivas degenerativas. A descrição destaca seu caráter progressivo e irreversível, sendo dividida em subtipos como:
-
8A20.0 – Alzheimer de início precoce (antes dos 65 anos);
-
8A20.1 – Alzheimer de início tardio (após os 65 anos);
-
8A20.2 – Alzheimer atípico ou misto (quando associada a outras causas).
DSM-5 (Manual Diagnóstico e Estatístico de Transtornos Mentais – APA)
No DSM-5, a Doença de Alzheimer é classificada como um tipo de Transtorno Neurocognitivo Maior ou Leve devido à Doença de Alzheimer, dependendo do grau de comprometimento. O diagnóstico requer:
-
Declínio cognitivo progressivo;
-
Evidência de histórico clínico ou biomarcadores;
-
Ausência de outra causa que explique os sintomas;
-
Comprometimento de pelo menos uma função cognitiva (memória, linguagem, atenção, orientação, julgamento, entre outras).
Linha do tempo em resumo
-
1906 — Primeira descrição da doença
-
Alois Alzheimer descreve o caso de Auguste Deter, paciente com perda de memória e alterações comportamentais.
-
Após sua morte, observa placas senis e emaranhados neurofibrilares no cérebro.
-
1984 — Descoberta da proteína beta-amiloide
-
Identificação da beta-amiloide como componente central das placas senis.
-
Marco para o entendimento molecular da doença.
-
1986 — Papel da proteína tau no Alzheimer
-
Embora a proteína tau tenha sido identificada anteriormente, foi em 1986 que pesquisadores descobriram que a tau hiperfosforilada é o principal componente dos emaranhados neurofibrilares característicos da doença de Alzheimer.
-
1990 — Avanço no diagnóstico clínico
-
Critérios do NINCDS-ADRDA (EUA) estabelecem diretrizes diagnósticas mais padronizadas para Alzheimer.
-
1993 — ApoE4 associado ao risco genético
-
Alelo ApoE4 identificado como fator de risco genético para Alzheimer esporádico.
-
1997 — Primeiras mutações genéticas identificadas
-
Mutações nos genes APP, PSEN1 e PSEN2 associadas ao Alzheimer de início precoce familiar.
-
Desde os anos 1990 — Primeiros medicamentos sintomáticos
-
Início da prescrição de medicamentos como donepezila, rivastigmina, galantamina e memantina.
-
Atuam sobre neurotransmissores, sem modificar o curso da doença.
-
2010 — Novo modelo: fase pré-clínica
-
Proposta de novo modelo da doença, com longa fase silenciosa antes dos sintomas.
-
Mudança no foco para identificação precoce.
-
2011 — Critérios do NIA-AA
-
National Institute on Aging e Alzheimer’s Association propõem novos critérios com três estágios: pré-clínico, comprometimento cognitivo leve e demência.
-
2013 — Projeto MAPT (França) e FINGER (Finlândia)
-
MAPT Estudos testam intervenção multidomínio (nutrição, exercício, cognição, vascular).
-
FINGER mostra que estilo de vida saudável reduz risco cognitivo.
-
2015 — Colaboração internacional reforça papel do estilo de vida
-
Pesquisadores brasileiros passam a integrar estudos sobre o impacto de exercício físico, nutrição, cognição e controle vascular na prevenção da demência.
Esse movimento se conecta aos grandes projetos como o FINGER (Finlândia) e inspira outras iniciativas, como o Projeto MAPT e parcerias no Brasil. -
2018 — FDA reconhece biomarcadores como critério de pesquisa
-
Biomarcadores como beta-amiloide e tau passam a ser considerados no diagnóstico por imagem ou líquor.
-
2019 — Descoberta dos efeitos da irisina
-
Estudos conduzidos pelos professores Fernanda G. De Felice e Sérgio T. Ferreira, da UFRJ, publicados em 2019, demonstraram que a irisina, hormônio induzido por exercícios físicos, tem efeito neuroprotetor em modelos experimentais de Alzheimer.
-
A pesquisa revelou que a irisina estimula a formação de novas sinapses e protege contra déficits de memória em camundongos com alterações cerebrais típicas da doença.
-
2020 — Exames de sangue promissores
-
Biomarcadores no sangue (como p-tau217, p-tau181, GFAP) passam a mostrar boa correlação com alterações no cérebro.
-
Menos invasivos e com potencial de uso em larga escala.
-
2021 — Aducanumabe aprovado pelo FDA
-
Primeira droga aprovada visando remover beta-amiloide. • Eficácia questionada. Aprovação gerou controvérsia.
-
2022 — Estudo Clarity AD (lecanemabe)
-
Demonstra redução modesta na progressão clínica do Alzheimer precoce.
-
Base para pedido de aprovação completa ao FDA.
-
2023 — Aprovação clínica plena do Lecanemabe
-
Após aprovação acelerada em janeiro, o FDA confirma em julho a aprovação tradicional com base em resultados clínicos positivos.
-
Estudos mostraram redução moderada no declínio cognitivo em pessoas com Alzheimer em fase inicial.
-
PrecivityAD2™: invenção e chegada ao Brasil
Aprovado nos Estados Unidos, o exame de sangue PrecivityAD2™ combina biomarcadores plasmáticos para estimar a probabilidade de presença de Alzheimer com alta acurácia, representando um avanço promissor no diagnóstico não invasivo da doença. A tecnologia passou a ser oferecida no Brasil em setembro, pelo Grupo Fleury. -
2024 — Donanemabe mostra resultados positivos
-
Estudo TRAILBLAZER-ALZ 2 revela que a droga reduz o declínio cognitivo em grupos com níveis intermediários de tau.
-
Solicitação de aprovação regulatória em andamento.
-
2025 — Avanços em prevenção e rastreio
-
Novos estudos reforçam importância da intervenção precoce, com base em riscos modificáveis.
-
Modelos de predição mais precisos com uso de inteligência artificial e exames não invasivos.
Avanços atuais e perspectivas
Atualmente, não há cura definitiva para a Doença de Alzheimer. Os tratamentos disponíveis buscam controlar os sintomas e retardar a progressão da doença.
Entre os avanços recentes:
-
O lecanemabe e o donanemabe são medicamentos que atuam diretamente na remoção das placas de beta-amiloide no cérebro. Já aprovados em alguns países, ainda estão sob avaliação em outros.
-
Exames de sangue com biomarcadores específicos, como o p-tau 217, têm demonstrado eficácia na detecção precoce da doença, mesmo antes dos primeiros sintomas se manifestarem.
-
Pesquisas investigam também o papel da inflamação cerebral, da microbiota intestinal, do estresse oxidativo e dos fatores de risco cardiovasculares na origem e progressão da doença.
Além disso, há uma ênfase crescente na prevenção, com estudos mostrando que mudanças no estilo de vida — como manter a atividade física regular, controlar pressão e diabetes, adotar dieta equilibrada e preservar conexões sociais — podem reduzir significativamente o risco de desenvolver Alzheimer.
A Doença de Alzheimer, como doença neurodegenerativa, representa um dos maiores desafios científicos e sociais da atualidade. O caminho até a cura completa ainda está em construção, mas os avanços em diagnóstico precoce, conhecimento dos mecanismos envolvidos e desenvolvimento de novas terapias mostram que a ciência tem avançado de forma consistente.
Cada novo passo na compreensão dessa doença nos aproxima de formas mais eficazes de tratamento, de prevenção e, futuramente, de cura. Enquanto isso, o investimento em informação, pesquisa e acolhimento às famílias afetadas permanece fundamental.
Qual o número aproximado de pessoas com a Doença de Alzheimer no Brasil?
În Brazilia există aproximativ între 1,2 - 1,6 milioane de persoane cu boala Alzheimer (AD). Numărul persoanelor cu boala poate varia, deoarece, în medie (parametru internațional), doar 3 din 10 indivizi sunt diagnosticați cu demență, iar boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză dintre diferitele tipuri de demență.
Potrivit proiecțiilor făcute de Alzheimerebook, estimarea este de aproximativ 6 milioane de persoane cu Alzheimer în următorii 40 de ani, ceea ce ar corespunde cu prezicerea unui număr, în 2060, în Brazilia, echivalent cu populația din Rio de Janeiro în 2019.
Numărul mondial al persoanelor care trăiesc cu demență depășește 55 de milioane de persoane (8,1% dintre femei și 5,4% dintre bărbați peste 65 de ani). Se estimează (Sursa OMS) că acest număr va crește la 78 de milioane în 2030 și la 139 de milioane în 2050.
Unele statistici indică vârsta ca principal factor de risc pentru dezvoltarea AD
Boala afectează 1% dintre vârstnicii între 65 și 70 de ani, iar incidența crește odată cu vârsta, fiind de 6% la 70 de ani, 30% la 80 de ani și peste 60% după 90 de ani. Adică după vârsta de 70 de ani, riscul de a dezvolta boala practic se dublează în intervalul de la 5 până la 10 ani.
Asociând datele privind longevitatea între bărbați și femei, deoarece aceștia au trăit mai mult decât bărbații, femeile par să aibă un risc crescut de dezvoltare a bolii, întrucât vârsta înaintată este principalul factor de risc pentru dezvoltarea AD.
Ca risc sunt considerați și alți factori, precum: fumatul, diabetul, obezitatea, hipertensiunea, sedentarismul, care au legătură cu stilul de viață și obiceiurile fiecărei persoane. Ceea ce înseamnă că ne putem schimba comportamentele pentru a obține o calitate mai bună a vieții.
Opțiunea pentru un stil de viață cu obiceiuri mai calitative și sănătoase, asociat cu o stimulare cognitivă frecventă și diversificată de-a lungul vieții, pare să întârzie apariția bolii.
Pentru a afla mai multe despre boală, posibilele cauze și factori de risc, simptome, tratamente, diagnostic și prevenire, precum și accesul la medicamente, access , în Brazilia, pagina specifică a Ministerului Sănătății .
Nu există un test specific pentru a diagnostica boala Alzheimer sau majoritatea celorlalte forme de demență. Medicii folosesc o varietate de teste și evaluări pentru a determina dacă simptomele îndeplinesc anumite criterii și pentru a exclude alte cauze posibile pentru aceste simptome. Cu cât această evaluare este mai devreme și mai precisă, cu atât sunt mai mari șansele de a beneficia de tratamentele disponibile. CONSULTATI-VĂ MEDICUL!
Boala Alzheimer: noi linii directoare pentru diagnostic
Jurnalul medical din Minas Gerais - link extern
Sursa: Instituție: Facultatea de Medicină, UFMG Belo Horizonte, MG - Brazilia
Cum să caut ajutor?
Dacă trăiți sau trăiți deja cu Alzheimer sau altă demență, sfatul care vă ajută foarte mult este să găsiți un grup de suport sau o asociație Alzheimer din municipiul dumneavoastră sau chiar să vă înscrieți în grupuri online cu care vă identificați Link-uri utile
O sugestie bună este să vizionați câteva videoclipuri despre asta:
Linkuri utile - videoclipurile externe ale lui Fiocruz „Ligado em Saúde”
Îngrijitorii bătrânilor cu Alzheimer
Alzheimer: modificări în comunicare și comportament
Un alt instrument de ajutor este acest ghid grozav:
Link-uri utile - Novartis
Poate că ați fi interesat să aflați despre un curs:
Curs gratuit pentru îngrijitori seniori
Despre examinare și diagnostic:
Deci, pentru ce este cartea Alzheimer?
Alzheimerebook este un instrument online pentru extinderea acțiunilor de combatere a fricii și a stigmatizării în jurul persoanelor care trăiesc cu AD și alte demențe. În acest sens, fiind un punct de întâlnire online pentru a reuni oameni, grupuri existente și comunități asemănătoare pentru a stimula (re)incluziunea socială prin iubire, compasiune și fraternitate universală, a celor care încetul cu încetul se îndepărtează de viața socială din cauza maladie.
Există multe probleme cu care trebuie să ne confruntăm, iar Alzheimerebook își propune să ajute prin conștientizare.
O caracteristică comună pentru membrii familiei (și) îngrijitorii este să prezinte semne de angoasă, iritare și depresie ca o consecință a neputinței sociale și a supraîncărcării emoționale și financiare. Frica și stigmatizarea din jurul AD și a altor demențe îi fac pe oameni să se simtă intimidați și retrași din viața socială. Acest lucru provoacă multă angoasă pentru cei care au boala și pentru îngrijitorii lor.
Această constatare a motivat dezvoltarea Proiectului Alzheimerebook.
Ce conține Alzheimerebook?
În absența unui remediu pentru boala Alzheimer, prevenirea și diagnosticarea precoce rămân cel mai bun medicament și iubesc cel mai puternic aliat.
Cartea Alzheimer este situată în contextul „iubirii de aproapele”. Și conține informații despre factorii de risc, cum ne putem ocupa de persoanele cu Alzheimer, cu postări respectuoase și într-un mod ludic al temei pentru a introduce vizitatorul în tema principală: A TRAI ESTE A TRAI. Avem și un blog cu știri selectate din surse bune. Acțiunea noastră reunește și prezintă participarea voluntarilor, personalități care reverberează campanii de conștientizare pe propriile rețele sociale, în special în perioada Lunii Mondiale Alzheimer - septembrie, în special a 21 - Ziua Mondială de Conștientizare a Bolii Alzheimer._cc781905- 5cde-3194-bb3b-136bad5cf58d
Alzheimerebook conține dragoste pentru ceilalți, fiind un instrument de conștientizare în rândul populației și de a încuraja angajamentul acestora împotriva izolării sociale a celor care trăiesc cu AD și alte demențe. În special, îngrijitorii și îngrijitorii, membri ai familiei sau nu. Profesional sau informal.
Oricare dintre noi s-ar putea confrunta într-o zi cu Alzheimer. Împreună suntem mai puternici și putem să trăim împreună și să trăim mai bine unul cu celălalt.
NU INDICAM NICIUN MEDICAMENT SAU TRATAMENT. ÎN ACEST SCOP, CONSULTAȚI UN MEDIC SAU UN MEDIC DE PREFERINȚĂ.
Vizitați paginile Alzheimerebook și alăturați-vă acestui punct de întâlnire al iubirii pentru ceilalți.
„Suntem împreună – ZICO” – Voluntar Alzheimerebook
Alzheimerebook Campanha de Conscientização sobre a Doença de Alzheimer


Concerto do Alzheimer

Fevereiro Roxo

SERVO cantando Noite Feliz

Motociata da Memória Brasil

Convocação do Embaixador do Alzheimer do Brasil

ZICO - Embaixador do Alzheimer no Brasil

Servo cantando An Die Musik

Fabi Oliveira

Claude Troigros

Adriana Behar

Cyro Delgado

Luciana Fróes

Flávio canto

Felipe Neto

Bernardinho

Rodrigo Lombardi

Alzheimer #quemsou

Problemas de comunicação #alzheimer

estgimanão

Alzheimer estigma não

Vídeo Cavaleiros do Alzheimer

Motociata Cavaleiros do Alzheimer

Campanha Alzheimerebook com Cid Moreira

Mês do Alzheimer

setembro lilás alzheimer

Setembro Lilás Mato Grosso

casa engraçada Arlindo Cruz

Alzheimerebook

Campanha do Alzheimer nos Aeroportos do Brasil

Abrace muito apertado Alzheimerebook

Campanha Alzheimerebook Setembro Lilás

Marcus Vinicius Freire

Campanha Alzheimerebook 2020

Combate ao estigma

Júnior

Marcus Vinicius Freire

Giba

Lars Grael

Toni Garrido

Marcelino Elgarten
Evenimente viitoare
- Vista a camisa do Alzheimerlun., 01 sept.Publique nas redes sociais
- Vista Roxo no Dia Mundial do Alzheimerdum., 21 sept.Evento gratuito nas redes sociais
- Motociata da MemóriaData e horário a serem definidosLocal a ser definido
Pedido do Zico
Embaixador do Alzheimer no Brasil
